Parlamentul European aprobă Comisia von der Leyen II
În urma unei dezbateri cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema noii sale echipe și a noului program, eurodeputații au ales Colegiul Comisarilor cu o majoritate restrânsă de 370 de voturi pentru, 282 împotrivă și 36 abțineri. Dezbaterea cu eurodeputații a dezvăluit un Parlament divizat. PPE a susținut cu fermitate Comisia, la fel ca majoritatea speakerilor S&D, împreună cu eurodeputații din Renew Europe, părți ale ECR și unii membri din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană. În schimb, PfE și Stânga și-au semnalat intenția de a vota împotriva Comisiei. În timpul discuției, S&D, Renew Europe și Grupul Verzilor au exprimat îngrijorări semnificative cu privire la faptul că PPE s-ar putea distanța de ceea ce ei au descris ca fiind o „majoritate proeuropeană”. Mulți membri au avertizat PPE despre colaborarea cu partidele aflate înspre extrema dreaptă că ar putea avea implicații negative grave pentru proiectul european. În discursul său introductiv, von der Leyen a anunțat că prima inițiativă majoră a noii Comisii va fi o busolă a competitivității, bazat pe trei piloni: – reducerea deficitului de inovare; – decarbonizare; -securitate economică. Ea s-a angajat, de asemenea, să faciliteze lucrurile pentru companii și a spus că unul dintre primii pași în noul mandat va fi o nouă legislație cu caracter general care analizează diferite sectoare ale pieței unice. În urma aprobării Parlamentului European, Consiliul European a numit noua Comisie Europeană, care urmează să își preia atribuțiile la 1 decembrie 2024.
Comitetul ONU a aprobat cadrul general al negocierilor fiscale
Comitetul Economic și Social al ONU a adoptat miercuri, 27 noiembrie, o rezoluție de aprobare a termenelor de referință ale unei convenții fiscale a ONU, deja agreată în august de comitetul ad-hoc format special pentru negocierea acestora. Rezoluția ar fi fost votată de 125 de jurisdicții și respinsă de nouă (inclusiv Argentina, Australia, Canada, Regatul Unit, Statele Unite), 46 de jurisdicții abținându-se (inclusiv toate țările UE). Textul instituie un comitet interguvernamental de negociere în scopul elaborării simultane a Convenției-cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională și a două protocoale inițiale. Acest comitet interguvernamental de negociere trebuie să se întrunească în următorii trei ani, în cel puțin trei sesiuni de fond pe an, la New York sau în alte locații ale Națiunilor Unite, în vederea finalizării lucrărilor și a prezentării unui text final la cea de-a 82-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Prima sesiune organizatorică va avea loc la New York în perioada 3-6 februarie 2025 pentru a trata și a încheia chestiunile organizaționale, inclusiv regulile Comisiei privind luarea deciziilor. În explicarea votului, se justifică faptul că UE s-a abținut de la vot într-un „gest” de „atitudine constructivă și continuă și a credinței noastre puternice în utilitatea cooperării internaționale în domeniul fiscal și al instrumentelor conexe”, dar are rezerve serioase. „Dacă procesul care va urma în sesiunea organizațională a comitetului de negociere nu se desfășoară într-un mod mai echitabil, mai transparent și mai incluziv și dacă acest proces nu protejează un proces decizional larg bazat pe consens, asigurându-ne că lucrăm la o convenție care este eficientă (adică implementată de majoritatea părților), statele membre ale UE ar putea fi nevoite să aleagă să se retragă de la aceste negocieri. În special, impunerea unui proces decizional cu majoritate simplă pentru comitet ar fi inacceptabilă și ar putea lăsa statele membre ale UE în imposibilitatea de a participa la viitoarea convenție”, se arată în declarație.
Discuțiile despre UNSHELL se reiau cu o nouă abordare
Discuțiile cu privire la Directiva UNSHELL din 2021 de stabilire a normelor privind combaterea utilizării abuzive a entităților fictive în scopuri fiscale au fost reluate sub președinția maghiară a Consiliului UE. Unele sugestii de redactare care acoperă principalele elemente ale propunerii, pe baza noii abordări propuse de Comisia Europeană în iunie pentru deblocarea negocierilor, ar fi fost discutate marți, 26 noiembrie, în cadrul Grupului de lucru privind chestiunile fiscale. În prezent, propunerea ar stabili semne distinctive de risc ridicat pe baza cărora entitățile trebuie să se autoevalueze, la fel ca în DAC6. Nu mai stabilește un test al fondului economic pentru a determina dacă o entitate este sau nu una fictivă, ci mai degrabă semne distinctive care ar determina entitățile care le prezintă să raporteze autorității fiscale în fiecare an, în declarația lor fiscală, semnele distinctive pe care le prezintă. Informațiile vor fi apoi schimbate automat de statul membru în care entitatea raportoare își are rezidența fiscală cu statul membru în cauză, deci cel care ar fi putut suferi pierderi fiscale, iar acest stat membru va fi obligat să utilizeze aceste informații pentru a investiga structurile care implică entități cu risc ridicat. Noua abordare nu mai impune statelor membre să aplice consecințele fiscale comune împotriva entităților fictive sau a schemelor fiscale abuzive identificate. Președinția maghiară depune acum eforturi pentru a transpune această nouă abordare într-un text juridic funcțional, care încă mai trebuie discutat și aprobat de toate statele membre.
Propunerea de certificat electronic pentru scutire de TVA va fi convenită în decembrie la ECOFIN
Negocierile progresează, de asemenea, cu privire la propunerea unui certificat electronic pentru scutirea de TVA pentru anumite tranzacții considerate exporturi în temeiul Directivei TVA, care să înlocuiască actualul formular pe suport de hârtie care trebuie semnat olograf. Statele membre vor fi obligate să utilizeze un certificat electronic pentru a confirma că o tranzacție se califică pentru o scutire în temeiul articolului 151 alineatul (1) (de exemplu, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii în cadrul acordurilor diplomatice și consulare; livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către organisme internaționale recunoscute; livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către un alt stat membru destinate forțelor armate etc.). Organismul eligibil sau persoana eligibilă căreia îi este adresată livrarea de bunuri sau prestarea de servicii scutite va elibera certificatul și, împreună cu statul membru gazdă, îl va semna prin mijloace electronice. Propunerea ar urma să fie discutată pentru ultima dată miercuri, 4 decembrie, de către ambasadorii UE și adoptată fără discuții la următoarea reuniune ECOFIN, din 10 decembrie. Principalele modificări aduse de statele membre în comparație cu propunerea inițială prezentată de Comisia Europeană în luna iulie se referă la termenele-limită. Noile norme vor intra acum în vigoare până la 30 iunie 2031 (în loc de 2026), iar statelor membre li se va permite să continue să utilizeze versiunea pe suport de hârtie a certificatului de scutire o perioadă de tranziție până la 30 iunie 2032 (în loc de 2030). Proiectul de text al Consiliului este disponibil aici.
Raportul special al Curții de Conturi Europene privind combaterea regimurilor fiscale dăunătoare și evitării obligațiilor fiscale
Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat joi, 28 noiembrie, un raport special de evaluare a cadrului general UE în vigoare și de formulare a recomandărilor pentru o mai bună combatere a regimurilor fiscale dăunătoare și a evitării obligațiilor fiscale ale întreprinderilor în UE. Auditul s-a axat pe elaborarea și implementarea a trei directive UE între 2019 și 2023, și anume Directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale, a șasea modificare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC6) și Directiva privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale, precum și Codul de conduită al UE privind impozitarea întreprinderilor. Activitatea DG TAXUD a Comisiei Europene și a cinci state membre (Irlanda, Cipru, Luxemburg, Malta și Țările de Jos) au fost examinate în mod special. Principala concluzie a auditorilor este că acest cadru general stabilit la nivelul UE servește drept primă linie de apărare necesară pentru a sprijini lupta împotriva regimurilor fiscale dăunătoare și a evaziunii fiscale a întreprinderilor în cadrul domeniului limitat al competențelor UE. Aceștia au constatat că există, totuși, deficiențe în ceea ce privește modul în care au fost elaborate și implementate măsurile UE și nu există un sistem adecvat de monitorizare pentru evaluarea eficacității acestora. În cazul DAC6, auditorii au constatat că cele cinci state membre vizitate au făcut schimb de informații fiscale cu privire la acordurile transfrontaliere potențial dăunătoare, dar au efectuat puține controale de calitate a datelor și au utilizat puțin informațiile primite. Au mai observat și că există interpretări diferite ale legislației între cele cinci țări, în special în ceea ce privește aplicarea testului privind beneficiul principal și a semnelor distinctive pe baza cărora se consideră că un acord transfrontalier este raportabil, precum și unele incertitudini cu privire la data declanșării raportării și a prezentării informațiilor secrete, în ciuda recentei hotărâri a Curții Europene (cauza C-623/22). Prin urmare, auditorii recomandă Comisiei: – clarificarea cadrului legislativ al UE; – îmbunătățirea calității rapoartelor DAC 6; – garantarea faptului că impactul sancțiunilor este adecvat; – consolidarea sprijinului acordat Grupului de lucru pentru Codul de conduită; – monitorizarea rezultatelor și a impactului luptei împotriva regimurilor fiscale dăunătoare și a evitării obligațiilor fiscale de către întreprinderi.
Raportul anual al Forumului Global al OCDE din 2024 evidențiază progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea CARF
Raportul anual pe 2024 al Forumului Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, publicat marți, 26 noiembrie, a evidențiat progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea Cadrului general de raportare privind criptoactivele (CARF), recent dezvoltat. 61 jurisdicții s-au angajat deja să implementeze CARF pentru a începe schimburile până în 2027 sau cel târziu în 2028, în timp ce se așteaptă ca 48 jurisdicții să înceapă deja să-și implementeze angajamentul prin semnarea iminentă a Acordului CARF privind Autoritatea competentă multilaterală, a declarat Forumul Global într-un comunicat. În noiembrie 2024, plenul a convenit să extindă mandatul Forumului Global pentru a urmări implementarea globală a Cadrului general de raportare privind criptoactivele (CARF) de către jurisdicțiile relevante. Membrii forumului global au convenit să implementeze amendamentele aduse Standardului comun de raportare (CRS) privind AEOI în ceea ce privește conturile financiare, la timp pentru a începe schimburile în temeiul CRS modificat până în 2027, cu măsuri adecvate de tranziție, dacă este necesar. Aceste amendamente vor extinde aria de acoperire a schimburilor de CRS și vor îmbunătăți eficacitatea și utilitatea acestora.
Bruna Szego din Italia a fost aleasă președintă a noii AMLA
Bruna Szego (Italia) a fost aleasă în funcția de președinte a noii Autorități de combatere a spălării banilor (AMLA) din Uniunea Europeană. Eurodeputații au făcut această alegere după o audiere de trei ore, luni, 25 noiembrie, în fața comisiilor LIBE și ECON ale Parlamentului European. Alți candidați ar fi fost Marcus Pleyer (Germania) și Jan Reinder de Carpentier (Olanda). Din 2022, Szego a ocupat funcția de director de unitate la Banca d’Italia, unde a supravegheat direct inițiativele legate de reglementarea, supravegherea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Experiența sa vastă include, de asemenea, funcția de supleant în Comitetul unic de rezoluție în cadrul Mecanismului unic de rezoluție și de membru al Comitetului de rezoluție al Autorității Bancare Europene. Numirea sa trebuie să fie confirmată oficial de Consiliul UE. AMLA va avea sediul la Frankfurt și își va începe operațiunile la jumătatea anului 2025.
Subcomisia FISC se reunește la 3 decembrie
Următoarea reuniune a Subcomisiei FISC a Parlamentului European va avea loc marți, 3 decembrie. În intervalul orar 14.30-15.30, membrii FISC vor face schimb de opinii cu Mariá José Garde, președintele Grupului de lucru pentru Codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor. Discuția trebuie să se concentreze asupra implementării noii arii de acoperire extinse a Codului de conduită, care merge acum dincolo de măsurile fiscale preferențiale pentru a include caracteristici fiscale mai ample, general aplicabile. De asemenea, Comisia va evalua eficacitatea Codului de conduită ca instrument de combatere a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, reflectând dacă criteriile utilizate de Grupul de lucru pentru Codul de conduită trebuie să fie mai stricte pentru a trata provocările în continuă evoluție ale guvernanței fiscale globale. În intervalul orar 15.30-16.45, subcomisia va găzdui o audiere publică privind „măsurile fiscale naționale pentru sprijinirea persoanelor cu handicap în UE”, organizată în contextul Săptămânii drepturilor persoanelor cu dizabilități organizată de Parlamentul European în 2024. Printre experții invitați se numără Javer Güemes Pedraza (Grupo Social ONCE), Christopher Prinz (OECD) și Daniela Bas (ONU) (urmează să fie confirmată). Împreună, aceștia vor discuta despre diversitatea și eficacitatea stimulentelor fiscale naționale menite să sprijine persoanele cu dizabilități din statele membre ale UE. În plus, audierea va analiza dacă politicile fiscale la nivelul UE pot contribui la un sprijin mai bun pentru acest grup. În cele din urmă, în intervalul orar 16:45-18:00, eurodeputații vor audia o prezentare a Ildikó Gáll-Pelcz, membru al Curții de Conturi Europene, despre raportul său special 27/2024 privind „combaterea regimurilor fiscale dăunătoare și evitarea obligațiilor fiscale ale întreprinderilor”.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
