Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - Filiala Maramures




Informaţii

Casetele de valori ale bancilor pot fi un mijloc de spalare a banilor murdari si de finantare a terorismului, avertizeaza institutia competenta, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Institutia precizeaza ca BNR, autoritatea de supraveghere in domeniu, este cea care poate modifica legislatia si procedurile cu privire la regimul de inchiriere a casetelor de valori, iar bancile au obligatia identificarii clientilor si a beneficiarului real al banilor.

Bancherul.ro a intrebat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) daca bunurile şi sumele din casetele de valori ale băncilor ar putea proveni din acţiuni ilegale, fiind astfel un mijloc de spălare a banilor murdari, in conditiile in care cei care inchiriaza casete de valori nu sunt obligati sa declare ce depun in acestea si care este sursa respectivelor valori si bunuri, iar răspunsul institutiei a fost: “Da”.

In aceste conditii, am intrebat Oficiul daca intentioneaza sa modifice legislatia si procedurile cu privire la casetele de valori din banci. Institutia precizeaza ca aceasta obligatie revine BNR, care reprezintă autoritatea de supraveghere în domeniu la nivel naţional.

“Astfel, în situaţia în care instituţiile de credit ar avea cunoştinţă de valorile care se depun, atunci acestea ar putea fi obligate la raportarea către Oficiu cu privire la existenţa anumitor suspiciuni legate de provenienţa sumelor de bani sau cu privire la existenţa unor suspiciuni legate de provenienţa valorilor, cu atât mai mult în situaţia în care clientul are şi cont deschis la banca respectivă”, mentioneaza ONPCSB.

In acelasi timp, Oficiul precizeaza ca bancile au obligatia identificarii clientilor si beneficiarului real, conform normelor BNR.

“În principiu, fiecare instituţie de credit are obligaţia identificării clienţilor şi a beneficiarului real, conform propriilor norme de cunoaştere a clientelei. În acest sens, B.N.R. a emis Regulamentul nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului”, adauga institutia.

ONPCSB nu poate cere bancilor informatii despre casetele de valori. Este responsabilitatea BNR

In prezent, bancile raporteaza la ONPCSB, conform legii, informatiile suspecte de spalare de bani doar in cazul transferurilor prin conturi bancare, iar ceea ce se intampla cu casetele de valori este responsabilitatea BNR, in calitate de autoritate de supraveghere.

ONPCSB: “Instituţia noastră nu are competenţe legale pentru a solicita instituţiilor de credit verificarea provenienţei sumelor depuse în casetele de valori. Supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit se realizează de către Banca Naţională a României, conform statutului BNR aprobat prin Legea nr.312/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

Care este procedura de depistare a cazurilor de spalare de bani: bancile sunt obligate sa raporteze tranzactiile suspecte la ONPCSB, iar acesta sesizeaza Parchetul

ONPCSB mai precizeaza ca potrivit dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a actelor de terorism, republicată: „Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează, în condiţiile art. 8 alin. (1), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 656/2002, republicată, intră sub incidenţa prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice:
   „a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine;
   b) instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
   c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;
   d) cazinourile;
   e) auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă;
   f) notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
   g) furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);
   h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
   i) agenţii imobiliari;
   j) asociaţiile şi fundaţiile;
   k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.”

Pornind de la aceste dispoziţii imperative, entităţile prevăzute la art. 10 sunt obligate ca, în desfăşurarea activităţii lor, să adopte măsuri de prevenire a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism şi, în acest scop, pe bază de risc, să aplice măsuri-standard, simplificate sau suplimentare, de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin.(1) din Legea nr. 656/2002, republicată, “De îndată ce o persoană fizică, în cadrul activităţii desfăşurate pentru o persoană juridică prevăzută la art. 10, sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 10 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, informează persoana desemnată conform art. 20 alin. (1), care sesizează imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul.

Persoana desemnată analizează informaţiile primite şi sesizează Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta confirmă primirea sesizării. Pentru persoanele fizice şi juridice prevăzute la art.10 lit. k), sesizarea se transmite de către persoana care are suspiciuni că operaţiunea ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism.”

În conformitate cu legea specială, Legea nr. 656/2002, republicată, ce reglementează activitatea din România în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, precum şi a finanţării actelor de terorism, subliniem încă o dată că potrivit art. 8 alin.(1) din actul normativ de mai sus, “Oficiul va proceda la analizarea şi prelucrarea informaţiilor, iar atunci când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, va sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism, va sesiza de îndată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism.” iar dispoziţiile art. 25 alin.(1) din Legea nr.656/2002, republicată, impun în sarcina personalului Oficiului  “… obligaţia de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii. Obligaţia se menţine şi după încetarea funcţiei, pe o durată de 5 ani.”     

 În contextul celor de mai sus, reiese faptul că beneficiarii datelor şi informaţiilor prelucrate în cadrul instituţiei noastre sunt:
-                     Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism;
-                     Serviciul Român de Informaţii - cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism.

 


 

Organizatiile mici si creditorii privati, care se afla adesea in imposibilitatea de a concura la acelasi nivel cu campaniile de marketing ale marilor banci multinationale, recurg adesea la trimiterea de e-mail-uri. Frecvent, aceste mesaje servesc drept acoperire pentru organizatii ale caror servicii se dovedesc a fi mult mai costisitoare decat specifica mesajul publicitar. http://www.dailybusiness.ro/stiri-new-media/noul-tertip-al-escrocilor-care-ofera-credite-pe-internet-citate-din-biblie-98979/
 


Informaţii

Luxemburgul este pregatit sa faca schimb de informatii cu SUA si statele UE privind conturile bancare detinute de companii multinationale la bancile din tara, continuand masurile luate pentru a se desparti de imaginea de paradis fiscal, informeaza Mediafax.Ministrul Finantelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat ca guvernul este dispus sa extinda numarul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informatii incheiate cu SUA si UE astfel incat sa includa si companiile multinationale, potrivit Financial Times.Acordurile, convenite recent, se refera in prezent numai la persoane suspectate ca ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor in conturi bancare din Luxemburg.

Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult fata de Produsul Intern Brut.Datorita activitatilor derulate in Luxemburg de companii multinationale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investitiilor straine directe in tara s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Din aceasta suma, numai 122 miliarde de dolari au ajuns in economia reala.

Presiunile asupra paradisurilor fiscale din Europa s-au intensificat in ultimele doua luni, dupa ce miniatrii Finantelor din zona euro au impus drept conditie in acordul de salvare a Ciprului finantarea partiala a programului din depozitele bancare, acuzand marimea sectorului bancar (active de 8 ori cat PIB-ul) si numarul ridicat de deponenti straini. In paralel, in Franta, ministrul Bugetului a fost nevoit sa demisioneze dupa ce a recunoscut ca a mintit in fata parlamentului privind sume mari de bani, de ordinul milioanelor de euro, pe care le detine in Elvetia.

In urma acestor presiuni, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a anuntat ca guvernul va renunta incepand din 2015 la legea secretului bancar in cazul persoanelor fizice, aliniindu-se astfel unei propuneri a UE contestata numai de Austria. Initial, Juncker preciza ca planul nu va afecta companiile multinationale si fondurile de investitii.

Anuntul lui Juncker a survenit in urma cu trei saptamani, dupa declansarea crizei din Cipru. De altfel, multi analisti au comparat situatia din Luxemburgul cu cea din Cipru, ambele state fiind considerate paradisuri fiscale. Luxemburgul coopereaza cu Statele Unite pentru implementarea legii pentru conformitatea fiscala a conturilor din strainatate, adotpata in 2010 de Washington ca masura de preventie a evaziunii fiscale de catre cetatenii americani.

Legea cere bancilor straine sa identifice deponentii americani si sa transmita guvernului SUA informatii privind tranzactiile efectuate de acestia si bilaturile conturilor. Mai multe state europene, printre care Marea Britanie si Germania, au intrat deja in acorduri bilaterale cu SUA pentru schimbul de astfel de informatii.Asociatia bancara din Luxemburg estimeaza ca peste jumatate dintre clientii care detin depozite in bancile din tara provin din Uniunea Europeana.

Initial, noua politica de desecretizare viza platile aferente dobanzilor pentru fondurile detinute de persoane private din UE, nu si banii detinuti prin fonduri de investitii sau prin firme incorporate in Luxemburg. De asemenea, operatiunile companiilor straine derulate prin centrul financiar de la Luxemburg nu vor fi afectate.Totusi, ministrul Finantelor Luc Frieden a afirmat, intr-un interviu pentru FT, ca Luxemburgul este pregatit sa mearga mai departe, vizand si conturile multinationalelor.

Frieden a adaugat ca guvernul este dispus sa intre intr-un proiect convenit de Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania avand in vedere schimbul de informatii in privinta bancilor dincolo de detinerile in conturi offshore. Proiectul vizeaza extinderea acordurilor de schimb de informatii pentru a include scheme mai sofisticate, precum trusturile, elaborate astfel incat sa impiedice guvernele straine sa afle ce sume detin cetatenii in strainatate.

Frieden considera ca sistemul anterior al Luxemburgului, de a percepe taxe din conturile investitorilor straini si a trimite fondurile catre tara de origine a acestora, era mai eficient decat noile regimuri de schimb de informatii propuse de UE si noul tratat fiscal bilateral incheiat cu Statele Unite.


 

Publicitatea

Pentru ca în exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat să fie respectate prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi pentru a se evita concurenţa neloială între membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, denumit în continuare Corpul, se emit prezentele Norme privind publicitatea.

Click aici pentru a descarca normele privind publicitatea

Model autorizatie de utilizare a logo-ului CECCAR

 

Extras din Ordinul nr. 187/2008


Art. 1. Publicitatea membrilor CECCAR, experţi contabili şi contabili autorizaţi precum şi societăţi de profil, se poate realiza şi prin semne pentru individualizare şi recunoaştere, cu următoarele caracteristici:

- format: 

* model exterior cu dimensiuni de 600mmX400mmX80mm, cu/fara lumina;

* model interior cu dimensiuni de 400mmX270mmX80, cu/fara lumina

- material: aluminiu, cu doua fete alipite pe un cadru de otel

- continutul: sigla C.E.C.C.A.R., numele si prenumele expertului contabil sau contabilului autorizat sau denumirea societatii de profil, precum si numarul carnetului sau al autorizatiei de functionare, dupa caz;

- culorile folosite: albastru inchis, albastru deschis si auriu.


Art. 2. Semnele de individualizare si recunoastere (panourile) se executa centralizat, de catre Corp, prin grija Directiei Administrative.

 Art. 3. Pentru confectionarea panourilor si distribuirea catre membrii solicitanti, se va respecta procedura urmatoare:

3.1. Membrul solicitant depune o cerere la filiala de domiciliu care la randul ei informeaza, prin directorul executiv, secretariatul general in legatura cu solicitarea primita.

3.2. Pe baza solicitarii, Directia Administativa ia masuri privind : 

  a) verificarea daca membrul solicitant este inscris in Tabloul Corpului, este la zi cu plata obligatiilor financiare catre Corp si detine viza de exercitare a profesiei ;

b) transmiterea acceptului de realizare a panoului si a costului acestuia.

3.3. In cazul  in care solicitantul agreeaza costul transmis, achita la filiala un avans de 50% din costul panoului.

3.4. Panourile se executa pe baza de comanda transmisa de Corp executantului sau pe baza de contract incheiat intre Corp si executant si se transmit de catre Corp filialei de domiciliu a solicitantului. Solicitantul ridica panoul numai dupa achitarea restului de plata din costul panoului la care se adauga cheltuielile de transport.

Art. 4. Solicitarile de realizare a panourilor pubicitare pentru membrii care nu indeplinesc conditiile prevazute la pct. 3 alin. 3 lit. a) vor fi respinse printr-o adresa motivata transmisa solicitantilor.

PENTRU  PRETURILE PANOURILOR VA RUGAM CONTACTATI FILIALA !

 


 

           CODUL ETIC

Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de conduita pentru profesionistii contabili si formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune.

Codul recunoaşte ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, sa atingă cele mai înalte nivele de performanta şi sa răspundă cerinţelor interesului public.

Prezentul cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de C.E.C.C.A.R.

Codul etic national al profesionistilor contabili este in fapt Codul etic international al profesionistilor contabili emis de IFAC (Federatia Internationala a Contabililor) si adoptat de Consiliul Superior al C.E.C.C.A.R. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate general, şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor funda­mentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.

Acest cod a fost aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania nr. 07/80 din 25 mai 2007, in baza Hotararii Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati nr. 06/56, din 14 septembrie 2006.

Codul etic national al profesionistilor contabili (descarcare)

 





E-mail:

   © Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, 2009